Prea multa vreme Ratiunea a fost zeitatea suprema careia i se inchinau toti oamenii de stiinta. Cunoscuta expresie care indeamna oamenii sa "gandeasca la rece" atunci cand au de rezolvat o problema ilustreaza pretul mare pus pe latura cognitiva a personalitatii umane. Recent, insa, psihologii au ajuns a concluzia ca e vremea sa acorde si emotiilor creditul cuvenit. Daniel Goleman, un psiholog american, a publicat in 1995 o carte care a devenit, rapid, un bestseller: Emotional Intelligence - Why It Can Matter More Than IQ.
Conceptul de inteligenta emotionala se refera la capacitatea unui individ de a intelege propriile emotii si de a le utiliza in luarea deciziilor optime. De asemenea, se refera la un nivel crescut de empatie fata de cei din jur, care se materializeaza in abilitati sociale extrem de utile, cum ar fi comunicarea eficienta, persuasiunea si influentarea celorlalti. Tot mai multi cercetatori ai domeniului organizational vad in inteligenta emotionala o adevarata "cheie a succesului", atat in viata privata, dar mai ales in afaceri.


         Semne si semnale

     Orice eveniment din viata noastra are legatura cu sfera emotionala, de aceea capacitatea de a ne intelege si gestiona emotiile este foarte importanta pentru succesul actiunilor noastre. La fel de important este si sa putem intui corect emotiile celor cu care interactionam in diferite contexte. Intr-o lume a vitezei, de multe ori nu avem timp sa depasim stadiul primei impresii in analiza informatiei. De exemplu, emotiile si sentimentele generate de interactiunea unei persoane cu o companie, indiferent de natura acelei interactiuni, vor influenta categoric impresia acelei persoane fata de companie. E un principiu arhicunoscut, care guverneaza politica firmelor in ce priveste relatiile publice sau publicitatea.
 Goleman considera ca acele competente care se bazeaza pe inteligenta emotionala joaca un rol mult mai important in performanta la locul de munca decat abilitatile cognitive sau tehnice. La o conferinta a afirmat ca inteligenta emotionala este atuul distinct pentru 85% dintre top-manageri, iar abilitatile tehnice ii reprezinta doar pe 15%: "Cei 15% dintre lideri, aceia cu latura cognitiva mai dezvoltata, au ceea ce numim viziune strategica. Dar acesta viziune poate fi comunicata si realizata numai prin oameni, de aceea inteligenta emotionala este necesara, in egala masura." Concluzia studiilor sale este ca multi dintre manageri sunt angajati pentru cunostintele lor, dar sunt concediati mai tarziu drept consecinta a lipsei lor de inteligenta emotionala.
 Vestea buna, insa, este ca oamenii isi pot construi sau dezvolta aceasta latura a personalitatii, prin mai multe metode. De aceea trainingurile pe aceasta directie au devenit foarte "la moda". Cei care le realizeaza ii invata pe participanti, printre altele, despre gestionarea propriilor emotii, motivarea angajatilor, managementul conflictului si al schimbarii sau influentarea celorlalti. O statistica a Institutului Irlandez de Management arata ca in companiile unde s-au desfaturat asemenea traininguri, increderea, stima de sine si asertivitatea angajatilor a crescut cu pana la 20-30%. Toate cele trei caracteristici enumerate sunt indicatori ai inteligentei emotionale.
 Un angajat cu nivel crescut al EQ (coeficientul de inteligenta emotionala) poate recunoaste starea sau sentimentele colegilor si, deci, imbunatati climatul de munca. La fel, un manager cu aceleasi calitati va sti cum sa-si motiveze oamenii si sa-i uneasca intr-o echipa. "Emotiile sunt o sursa importanta de informatii la locul de munca. Daca suntem atenti la ele putem recepta semnale. Cineva dotat cu inteligenta emotioala poate spune ca un altul are o problema, din momentul in care acesta intra in birou " - spune Andrew McLauglin, directorul institutului irlandez.
 In zilele noaste, angajatorii prefera abilitatile sociale mai degraba decat excelenta academica. Aceasta din urma poate ajuta la gasirea jobului visat, dar IQ-ul nu va conta prea mult in fata criteriului "a sti sau a nu sti sa lucrezi cu oamenii ". Si asta indiferent de pozitia ierarhica, arata un alt psiholog, Maureen Hewitt: "Managerii lipsiti de competente sociale adesea nu reusesc sa ii motiveze, sa le arate apreciere sau sa le inspire loialitate subalternilor. Rezultatul? Oamenii parasesc organizatia, iar costurile impuse de inlocuirea lor sunt mari. La alt nivel, simplii angajati, daca au un coeficient scazut al inteligentei emotionale raman izolati, neincadrandu-se in retelele sociale care se formeaza la locul de munca. De aceea, arareori sunt promovati, ba, dimpotiva, sunt frecvent cap de lista in cazul reducerilor de personal."
 Goleman arata ca, pe viitor, empatia va conta mult mai mult in afaceri, in principal datorita a doua tendinte actuale. Prima este cea a achizitiilor si fuziunilor intre companii, care face necesara integrarea oamenilor cu cultura organizationala diferita. Cea de-a doua se refera la globalizare si migratia fortei de munca, care duc la eterogenizarea considerabila, atat a clientilor, cat si a angajatilor. In lipsa empatiei, diferentele culturale pot genera neintelegeri sau chiar conflicte de munca.


          Cum, cine?

      Joseph Mancusi, presedintele Centrului pentru Excelenta Organizationala, considera, de asemenea, ca inteligenta emotionala este un criteriu mult mai bun de seletie a angajatilor decat clasicele teste de cunostinte sau analiza CV-ului. In acest sens, recomada intrebarile comportamentale la interviu: "In loc sa intrebi un canditat cati ani a lucrat undeva, mai bine prezinta-i o situatie ipotetica de conflict si intreaba-l cum s-ar comporta". De asemenea, el considera ca eficiente sunt si exercitiile de rezolvare a problemelor in echipa, sau plasarea candidatului intr-un mediu mai putin tensionat - de exemplu o inviatie la pranz dupa interviu. In astfel de ocazii oamenii lasa sa se vada adevarata lor personalitate, care, pana la urma, ar putea conta mai mult decat pagini intregi din CV.
 Acelasi psiholog identifica 5 semne distinctive ale oamenilor dotati cu o inteligenta emotionala peste medie: Sunt oameni care se cunosc, au incredere in ei si in propriile idei, se afirma. De asemenea, ii inteleg pe ceilalti, le pasa de ei si de aceea au relatii sociale bune. Se adapteaza cu usurinta, fiind foarte flexibili, prectici si realisti. Nu in ultimul rand, au o mare toleranta fata de stres, isi pot controla impulsurile de moment si sunt mai tot timpul optimisti si bine-dispusi. Sunt multumiti de viata lor si fac o impresie buna celor din jur.
 Presedintele Serviciului National de Asistenta a Fortei de Munca din SUA, Philip Chard arata ca inteligenta emotionala se dezvolta prin socializare, prin interactiunea cu semenii. Din pacate, dezvoltarea tehnologiei si expunerea prea mare a copiilor la televiziune, Internet, filme si jocuri video le limiteaza acestora numarul de ocazii in care interactiunea sociala reala se produce. Rezultatul este ca noua generatie exceleaza in ablitati tehnice, dar nu au oportunitatea de a-si dezvolta suficient inteligenta emotionala.
 Cu cat aceasta abilitate e mai rara cu atat mai mult se impune sa stim exact unde s-o cautam. Astfel, in procesul de selectie, mai ales cand e vorba de nivelul managerial, este recomandabil sa cautam competente in arii ca: flexibilitate, spirit de echipa, inovatie, comunicare si confort social.
 Flexibilitatea este o calitate esentiala. Angajatii trebuie sa inteleaga ca anumite nevoi particulare ale clientului sunt la fel de importante ca regulile si procedurile stabilite in companie. Mai ales in sectorul serviciilor sunt de preferat angajatii care pot rezolva o situatie ambigua si satisface cerintele clientilor fara a cere de fiecare data aprobarea sefului. Inovatia vine si ea din capacitatea de a pune la indoila regulile, in situatiile noi, in care acestea nu mai sunt corespunzatoare.
 Munca in echipa este tot mai pretuita in zilele noastre, iar angajatii cu un QE mare sunt foarte receptivi la nevoile si sentimentele celorlalti, de aceea pot imbunatati considerabil climatul de munca. Aceste persoane au capacitatea de a se detasa de propriul interes in favoarea interesului echipei sau companiei si de a-si ajuta si sprijini colegii. Bineinteles, abilitatile sociale sunt strans legate de capacitatea de comunicare si confortul social. Chard spune ca oamenii dotati cu inteligenta emotionala se simt bine in orice context, pot interactiona cu orice fel de oameni si isi pot adapta stilul de comunicare la orice fel de public. Se simt la fel de bine si au tot atata succes vorbind cu directorul sau cu unul din muncitorii de la banda.


         Inteligenta emotionala trebuie sa fie inclusa in criteriile de selectie a angajatilor, dar si in programele de training ale companiilor, deoarece beneficiile sunt considerabile si pe termen lung. Pana la urma, succesul oricarei afaceri depinde de doua variabile importante: satisfactia clientilor si satisfactia angajatilor. Daca relatia dintre succesul companiei si prima variabila nu are nevoie de argumente - pentru cea de-a doua merita sa amintim statisticile ce arata ca oamenii accepta sa fie platiti cu 10 pana la 15% mai putin decat in alte parti, daca pot lucra intr-o organizatie unde se simt bine. Cum ii facem sa se simta bine? - iata ceva ce inteligenta emotionala ne poate invata.  

    Alina Despi