Transformarile demografice care au insotit dezvoltarea tehnologica accelerata a ultimei jumatati de secol, au o influenta evidenta asupra proceselor economice actuale. Simplul fapt ca speranta medie de viata a crescut in Europa de la 35 de ani la inceputul sec. XX la 70 de ani in prezent este sugestiv. Oamenii traiesc si consuma mai mult. Pe de alta parte, natalitatea scade. Se vorbeste mult despre o imbatranire a populatiei, mai accentuata in tarile dezvoltate, ce poate fi cauza unor serioase dezechilibre economice. De exemplu, se estimeaza ca numarul centenarilor care traiesc in SUA este de 55.000.
Dar, pe langa aceasta, o teorie recenta, age wave, arata ca un nou si iminent pericol "paste" economia mondiala - este vorba de pensionarea Baby Boomer-ilor. Retragerea din viata activa a unei generatii foarte numeroase, care a sustinut atat productia cat si consumul in ultimele decade, este sinonima, pentru unii, cu recesiunea.


         "Babies Mean Business"

     Imediat dupa al doilea razboi mondial, in America si, mai tarziu, in Europa si URSS a avut loc o adevarata explozie demografica, denumita Baby Boom. Denumirea este sugestiva daca stam sa ne gandim ca intre 1945 si 1964 s-au nascut in SUA 76 de milioane de copii. Generatia care s-a nascut atunci a fost "proiectata" sa creeze si sa sustina piata moderna. Un aricol Times din 1948 spunea "babies mean business". Stimularea natalitatii a constituit chiar obiect de competitie intre SUA si URSS in perioada razboiului rece.
 Aceasta generatie este prima care a crescut sub influenta televiziunii si a anumitor evenimente sociale. Primul om pe Luna, miscarea pentru drepturile civice, feminismul, activismul impotriva razboiului, asasinarea unor personalitati politice marcante, rock-and-roll, Woodstock, Beatles - toate acestea au fost impartasite cu ajutorul televizorului si au dus la aparitia unui puternic sentiment de identitate generationala si a unui model comun de gandire si comportament. Astfel, caracteristicile care diferentiaza boomer-ii de alte generatii sunt: o puternica constiinta sociala, activism politic, respect pentru valorile familiale si nevoia puternica de realizare personala. Sociologii considera ca valoare principala a acestei generatii o reprezinta prosperitatea, masurata prin acumularea de bunuri. "Visul american" la vremea aceea insemna o casa frumoasa in suburbii, o masina scumpa si posibilitatea de a umple cat mai mult caruciorul la supermarket.
 Boomer-ii au reprezentat o puternica forta de consum in ultimele trei decenii, crescand considerabil cererea de case si masini, precum si vanzarile magazinelor cu amanuntul si restaurantelor. De asemenea, inregistreaza cele mai mari cheltuieli casnice.
 La fel de distincte sunt, insa, si problemele acestei generatii. Faptului ca parintii lor traiesc mai mult, copiii lor au parte de o educatie mai buna si mai indelungata, iar ei insisi au copii mai tarziu - ii pune in postura de "sandwich generation". Aceasta inseamna ca trebuie sa-si sustina financiar atat copiii, cat si parintii.
 In prezent, termenul de baby boomer se aplica la orice persoana cu varsta intre 44 si 63 de ani. Pe langa numarul mare (28% din populatia adulta in State), aceasta generatie reprezinta o adevarata forta economica: in 2004 detineau 80% din PIB-ul Marii Britanii si acelasi procent din totalul masinilor de lux. Un alt indicator al importantei lor rezida din faptul ca azi baby boomer-ii detin aproape jumatate din pozitiile de top-management din marile companii.


         "Trezirea" din visul american

      X este denumirea utilizata pentru a defini generatia care a urmat baby-boomer-ilor, adica cei nascuti intre 1965 si 1980 si care au acum varste cuprinse intre 17 si 32 de ani. Li se mai spune si generatia MTV, iar caracteristicile atribuite includ un grad mare de individualism, chiar egoism, nivel scazut de incredere in institutii, liberalism, respingerea regulilor si a autoritatii, lipsa de interes fata de politica. Multi au experimentat divortul parintilor, iar mamele au avut, adesea, 2 joburi pentru a-i putea creste.Rezultatul - familia nu mai este valoarea centrala a vietii, iar gradul de independenta este mult mai mare.
 Este o generatie de rebeli mai bine educati, mult mai flexibili si mai multifunctionali decat predecesorii lor dar - din punct de vedere economic - cu performante mult mai reduse. X-erii au joburi mai prost platite, iar veniturile lor sunt cu aproape 15% mai mici decat ale parintilor lor. De asemenea, mobilitatea profesionala este mare, iar loialitatea pentru companie... aproape inexistenta. Un X nu va pierde vremea sa se planga de job sau de sef - in 5 minute isi va scrie demisia si va incepe sa caute altul.
 Diferente semnificative apar intre cele doua generatii, boomers si x-ers, in ce priveste stilul de munca si motivatia. Primii prefera sarcinile de durata, managementul participativ si consensul asupra deciziilor, pe cand cei din urma opteaza pentru sarcini pe termen scurt, care sa ofere provocari si au nevoie de multa autonomie si flexibilitate. Daca boomer-ii nu au nimic importiva orelor peste program, fiind uneori adevarati "workoholici", X-erii, dimpotriva, sunt mai preocupati de viata personala, careia ii rezerva cat mai mult timp posibil. De aceea, motivatia principala nu o mai reprezinta banii, ci timpul. Timpul este numit "noua moneda" pentru generatia X si persoane care nu si-ar schimba jobul pentru unul mai bine platit l-ar schimba pentru unul ce le ofera mai mult timp liber. Toate aceste diferente ar putea insemna sfarsitul corporatismului american si orientarea mai degraba spre "team-work".
 Aceasta generatie (X) a zguduit o idee de temelie a socologiei si antropologiei, aceea ca evolutia societatii se produce continuu si ca fiecare generatie va fi mai buna decat antecedenta. La recensamantul dn 2004 din State s-a constatat ca barbatii de 30 de ani aveau un venit mediu de aproximativ 35000$ pe an, fata de 40000$ pe an, cat castiga aceeasi grupa de varsta in 1974 (adica cu 12-15% mai putin). Contrastul e cu atat mai puternic cu cat baby boomer- ii, la 30 de ani, castigau cu 5% mai mult decat parintii lor la aceeasi varsta. In mod similar, venitul pe familie, care intre 1964 si 1994 a crescut cu 32% a scazut intre 1974-2004 cu 9%. Sa fie, oare, acesta sfarsitul "visului american"? Sau, poate, mai degraba, America trebuie sa-si redefineasca "visul"...


         Boom-boomeri...

      Varsta pensionarii se apropie pentru multi din cei 76 de americani din generatia Baby Boom. Cei mai in varsta dintre ei vor implini 62 de ani in 2008 - adica varsta minima pentru pensie, iar doua treimi au, oricum, varste peste 50. Un studiu arata ca 330 de americani implinesc 60 de ani in fiecare ora... Acest lucru ii face pe multi economisti sa creada ca incepand din 2007-2009 vom asista la cea mai mare recesiune din istoria Americii de dupa 1980.
 Pe de o parte, consumul va inregistra o serioasa regresie, iar, pe de alta parte, aproape 80 de milioane de cetateni vor inceta sa mai produca si vor beneficia, in schimb, de fondurile de asigurare sociala. Toate acestea, arata analistii, vor atrage dupa sine scaderea preturilor la bursa si in domeniul imobiliar - adica, ironic, tocmai domeniile in care sunt "ingropate" economiile acestei generatii. "Vorbim de pierderi masive de capital. Imaginati-va oameni de 50-60 de ani care se bazeaza pe investitiile din imobiliare pentru a-si asigura o batranete confortabila. Si tocmai vad ca pretul casei lor a scazut cu 15%. Inseamna ca au probleme serioase!" - spune unul dintre directorii Centrului de Cercetari Economice din Washington.
 O alta preocupare majora este sistemul medical, care nu este pregatit sa faca fata unui asemenea val de populatie imbatranita. Preturile in continua crestere la aceste servicii, in combinatie cu speranta de viata mare pot pune pensionarii in situatia riscanta de a-si epuiza banii economisiti mult mai repede decat ar fi crezut. O ancheta in randurile acestora arata ca majoritatea constientizeaza necesitatea de a-si schimba stilul de viata, prin reducerea masiva a cheltuielilor.
 Nu in ultimul rand, ingrijorator este deficitul de forta de munca care se va crea - un numar enorm de oameni foarte experimentati se va retrage fara ca tinerii ce ii pot inlocui sa fie destui, deoarece natalitatea a fost foarte mica incepand cu a doua jumatate a anilor '60. Angajatii cu varste peste 55 de ani vor ajunge sa reprezinte 17% din totalul fortei de munca, pana in 2010. "Vestea buna" este ca 80% din americani declara ca doresc sa lucreze chiar si dupa pensionare, ceea ce ar putea frana oarecum "valul". Pentru unii analisti, insa, solutia pentru restabilirea ehilibrului sta in afluxul de imigranti. S-ar putea ca, inca o data, America sa trebuiasca sa-si deschida portile si sa devina iarasi "the land of opportunities".
 Aceste probleme nu se limiteaza la Statele Unite, ba chiar sunt mai grave in tari ca Germania, China si Japonia. Multe tari europene au ridicat pragul de varsta pentru pensionare si au dezvoltat programe prin care incurajeaza cetatenii sa lucreze mai mult. Imbatranirea populatiei este o amenintare pentru economia globala, iar analizele demografice si sociologice (mai ales cele generationale) profunde ar putea ajuta la pregatirea din timp a solutiilor.

     Robert CALAN