Lucru incontestabil, noi romanii, n-am stat pe tanjeala, in cei douazeci de ani de libertate post-revolutionara. Indraznesc, sa spun ca nu am meritat deloc aceasta libertate, pentru ca am trait-o tembel, euforic, la misto. Asa se face ca am izbutit, cu vana bezmetica a flamandului complexat, sa rebranduim cu talent notiuni privite si imaginate in Occident, destul de romantic, notiuni ca hotia, saracia, coruptia, lasitatea morala, indolenta civica. Noi le-am updatat stralucit, in termenii Cartii Recordurilor. Cativa dintre noi, olecuta mai profesionisti, s-au prins totusi, la o sumara scormonire a istoriei patriei, ca mai posedam, si alte branduri, ceva mai "spalate", deci onorabile si numai bune de brevetat pe piata internationala. Din pacate, acesti insi perspicace nu au provenit niciodata din launtrul institutiilor Statului Roman, mult prea ocupate sa vaneze himere marete, vezi resuscitarea brandului de tara, o "terapie" comica marca Udrea.


        La noi, promovarea valorilor autentice nationale, cand se face,  se face la ghesul unor societati private, cum este si cazul televiziunii Realitatea TV Timisoara, care a organizat impreuna cu Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara, in data de 12 martie, la Centrul Regional de Afaceri al C.C.I.A.T. seminarul-dezbatere "Fabricat in Banat". Proiectul "Fabricat in Banat" a vizat relansarea brand-urilor banatene pe fondul crizei economice mondiale, sensibilizarea publicului si stimularea consumului de produse romanesti cat si realizarea unei analize lucide a efectelor crizei asupra economiei locale, in ideea identificarii unui pachet de solutii viabile pentru combaterea acesteia. Moderatorul dezbaterii a fost celebrul realizator si editor al postului TV The Money Channel, Radu Soviani. Au cuvantat: Georgica Cornu, presedinte C.C.I.A. Timisoara, prof. univ. dr. Ioan Talpos, rector, Universitatea de Vest Timisoara, prof. dr. ing. Nicolae Robu, rector, Universitatea "Politehnica" Timisoara, Sorin Munteanu, presedinte Asociatia de Dezvoltare Zonala Buzias, Sergiu Georgiu, director general Cramele Recas, Radu Dimeca, membru in colegiul de conducere al C.C.I.A.T., prof. univ. Marcel Tolcea.


        Suntem slabi dar totusi puternici…

     Desigur, initiativa Realitatea TV a fost una cat se poate de laudabila, insa imediat dupa gongul de deschidere, am descoperit plictisit ca parca am mai vizionat piesa asta, de cel putin, cateva zeci de ori. M-a agasat inca o data tristul dans zanatic al lamentarilor elegante, asortate dupa reteta cu imbufnarile de rigoare si populismul de salon. Am asistat la un seminar in care toti vorbitorii au arborat steagul alb al capitulardului in razboiul cu principiile statului de drept si pietei libere. Personalitatile prezente la dezbatere au recunoscut in corpore ca suntem cu totii tare neputinciosi si ca asta se vede al naibii de bine acum in vremuri de criza. Au mai recunoscut cu enervare ca am strans in brate cu voluptate democratia, insa nu am stiut s-o leganam. Cel mai amarnic e faptul ca nimeni, niciodata, nu s-a intrebat de ce noi toti inca ne mai lasam sedusi de frumusetea democratiei, atata timp cat nu suntem in stare sa-o posedam. Poate ca democratia nu e pentru toata lumea! Vreau sa spun ca "elita" tarii joaca de douazeci de ani in aceeasi parodie morala ridicola, aplaudata de douazeci de milioane de spectatori platitori. Doar la asemenea evenimente ne amintim ca lipsa de calciu a democratiei noastre originale e chiar absenta solidaritatii, a coeziunii populare. Radu Soviani a explicat, inca din debutul reuniunii, ca programul demarat de Realitatea TV este o premiera media in Romania, fiind conceput "sa faca pui" in toata tara, mai ales ca restul anului se anunta a fi daca nu greu, cel putin tumultuos. Realizatorul TV a tinut sa-i lamureasca pe invitati ca dezbaterea nu e in van, intrucat "dumneavoastra cunoasteti mai bine contextul decat multi birocrati de la centru." Cat despre criza economica  mondiala, Soviani a admis ca, pana la urma, am importat-o si noi: "am crezut ca suntem imuni, dar nu e asa. Trebuie sa impulsionam consumul de produse autohtone. In felul acesta, vom stimula si productia interna. Contextul nici ca era mai bun. Oricum, ne costa mult mai mult daca cumparam produse din afara." Gazda desavarsita, presedintele C.C.I.A.T. Georgica Cornu a creionat intr-o maniera pertinenta conjunctura economica cel putin inconfortabila in care se scalda anevoie intreaga tara: "suntem intr-o criza profunda, cu multe necunoscute. Daca la altii e o chestiune de supraproductie, la noi e vorba de o lipsa acuta de bani. Producem putin, suntem mai mult o piata decat un producator." In alta ordine de idei, "platile catre firmele private sunt blocate in Timis. Bugetul judetului nu e inca aprobat, fapt ce creeaza probleme oamenilor de afaceri. Lansez un apel pentru aprobarea bugetelor locale. Altfel, se va produce un blocaj in lant. In ceea ce priveste criza, vreau sa va spun ca e nevoie de curaj si orientare. Multe activitati vor disparea pentru o perioada. Sper sa atragem in ceasul al doisprezecelea fondurile europene, in acelasi timp vreau sa cred ca va veni si guvernul cu cofinantarea. "Fabricat in Banat" poate fi o solutie pentru micsorarea somajului, pentru cresterea productiei. Banatul e o regiune care are ce produce. De pilda, ne mandrim ca Timisul are 700000 de hectare teren arabil, dar putine sunt cultivate. Nu demult, intr-o intrevedere, comisarul european pentru agricultura m-a intrebat despre modalitatea in care ajung produsele alimentare indigene in supermarketuri. I-am spus, acesta e crudul adevar, ca ele nu ajung nici macar in piata", a adaugat presedintele Cornu.

        "Nu inhibati consumul!"

     Moderatorul dezbaterii dar si al postului The Money Channel, Radu Soviani a preluat imediat stafeta, subliniind necesitatea sensibilizarii opiniei publice in directia stimularii consumului de produse romanesti. Lozinca "Nu inhibati consumul!" ar trebui sa devina pentru societatea romaneasca, potrivit moderatorului dezbaterii, un vajnic strigat de lupta…anti-criza. Soviani a mai sustinut ca deprecierea leului poate fi sansa producatorilor romani, in conditiile in care importurile devin din ce in ce mai scumpe. "Exista, din pacate, prejudecata ca produsele romanesti sunt mai proaste decat celelalte. E total fals!", a conchis patriotic Soviani. Parcurgand si una dintre temele arzatoare ale actualitatii, acordul financiar controversat cu F.M.I., presedintele C.C.I.A.T. a tinut sa vada si partea plina a paharului: "daca exista resurse, trebuie sa le folosim. Foarte multe activitati economice s-ar debloca, iar leul nu s-ar mai devaloriza. Am ajuns la dobanzi de 25% anul trecut, pe de alta parte, noi oamenii de afaceri, ne-am facut calcule pentru 3,5 lei pentru un euro si acum e 4,2. Daca situatia generala se va schimba radical, va fi greu de rezistat. E nevoie de semnale clare de la Bucuresti, sa stie populatia ce sa faca." Ofensiv in alocutiunea sa a fost si rectorul Universitatii "Politehnica" Timisoara, Nicolae Robu: "suntem inclinati catre o atitudine mioritica de cateva luni incoace. Vorbim intruna de criza, dar la actiune suntem zero. Nu sunt specialist, dar cred ca dimensiunea tulburarilor din economie e una psihologica, s-a creat panica, lumea nu mai cheltuieste nimic. Asistam la o serie de blocaje alarmante. Trebuie sa intelegem cat este de important sa ne promovam brandurile nationale. Asta nu rezolva totul, dar poate face mai usoara iesirea din criza. Sa va povestesc ceva. La un protocol, am vrut sa consum un vin de Recas, dar nu am gasit. Asemenea situatii se intampla frecvent. Pur si simplu, ne-am obisnuit sa ne comportam ca snobii, sa ne orientam catre alte produse externe. Si pentru ca tot vorbim de soarta firmelor romanesti afectate de aceasta criza financiara, eu consider ca trebuie incurajati cei buni, iar cei slabi trebuie sa dispara. Altfel ne cheltuim inutil resursele pretioase, care sunt limitate. Nu vorbesc partinic, sunt doar un liberal convins. Rectorul Universitatii de Vest Timisoara Ioan Talpos a fost intr-o forma de zile mari, punctand fara menajamente si pe larg, hibele fiintei nationale: "m-am gandit la produsele U.V.T., cand am fost invitat la acest seminar. Avem multi absolventi foarte buni, inclusiv in economie. De pilda, acum doi ani, o absolventa de-a noastra de la A.S.E. a pregatit un doctorat despre globalizare, in care avertiza ca lumea va intra in recesiune. Nimeni nu a citi aceasta lucrare, dimpotriva conducatorii nostri ne spuneau ca totul e in regula. Revenind la situatia noastra, vreau sa va reamintesc ca nu se mai poate vorbi de un sistem bancar romanesc. Criza exista in economia reala. In Romania se vorbeste deja de o recesiune tehnica, acest fenomen blocheaza de fapt motorul economiei. Costul creditului e foarte important, din pacate acesta este destul de mare, in prezent. Bancile ar trebui sa fie locomotivele economiei. Cand vom scrie dobanda cu o singura cifra, vom avea sanse de salvare. Mecanismele de pe piata trebuie sa functioneze in alta maniera, bursele trebuie sa-si schimbe criteriile. Din nefericire, lumea afacerilor din Romania este strans dependenta de stat. Statul intervine discretionar. Totusi, economia de piata nu e congruenta cu interventia statului. Realitatea o observam cu totii. Moneda se depreciaza, odata cu economia reala. Trebuie sa modificam legea achizitiilor publice, sa scurtam drumul catre accesarea fondurilor structurale. Suntem talentati in a ne da cu stangul in dreptul. Stim numai sa depunem contestatii. Economia e dependenta de consum, cand vom avea o cerere solvabila, va creste si economia. Daca veniturile romanilor vor spori, se va consolida si bugetul de stat. S-a spus aici ca lipseste din comert vinul de Recas, eu as adauga si rachia de Banat. Daca vom cere la masa un vin de Recas, sunt convins de faptul ca magazinele se vor aproviziona cu aceste produse romanesti. Consider ca la tara e mult mai rau, unde se fabrica ilegal bauturi alcoolice. E vorba de frica ancestrala de accize." "Provocat", moderatorul Soviani n-a ezitat sa intareasca punctele de vedere exprimate anterior, cu cateva completari parfumate: "avem o multime de virgine care in septembrie, anul trecut, nu stiau ca avem de a face cu o criza. Si pentru ca fost amintit guvernatorul Isarescu, vreau sa va informez ca teza dansului de doctorat se referea la supra-deprecierea monedei nationale. Acum are ocazia sa aplice ce a invatat." Radu Dimeca, membru in colegiul de conducere al C.C.I.A.T. s-a dorit a fi un om cu viziune, aplicat si pragmatic: "trebuie sa incurajam fenomenul clusterelor, numai asa vom putea sa reducem costurile si sa ne crestem veniturile. Acest lucru trebuie sa-l inteleaga oamenii de afaceri. In plus, trebuie sa nu neglijam partea de promovare a brandurilor locale, este necesar sa cream un pol de competitivitate la nivel local. Nu putem supravietui fara o strategie pe termen lung, sa rezolvam problemele intr-un cadru in care societate civila, administratia publica locala, universitatile sa actioneze impreuna. Tocmai de aceea avem nevoie de un generator de clustere. Trebuie sa aducem bani pentru aceasta zona, sa dezvoltam reteaua de firme. Vom reusi numai daca vom abandona gandirea electorala, din patru in patru ani. Personal, vreau sa va marturisesc ca am fost la un curs de clustere. M-am dus sa invat cat mai mult. Trebuie sa le lasam ceva nepotilor." Soviani a replicat inspirat si fulgerator: "sper ca si altceva decat datorii."


        "Criza ne va duce pe toti la Buzias, la tratament!"

      Sorin Munteanu, presedinte al Asociatiei de Dezvoltare Zonala Buzias, a prezentat intr-o maniera plastica starea de paragina in care se afla turismul balnear banatean: "criza va evolua si ne va duce mai mult ca sigur pe toti la Buzias, la tratament. Am gasit un ghid turistic din 1930 care reflecta perfect situatia de azi. Statiunile noastre arata cum arata, asta desi o treime din apele termale ale Europei se gasesc la noi. Programul "Fabricat in Banat" reprezinta si Buziasul, intrucat statiunea a fost un brand local. Se impune sa discutam acum despre rebranduirea statiunilor. Turismul poate sa aduca mai mult decat 2% din P.I.B. Noi trebui sa punem doar plusvaloarea. Avem nevoie de drumuri, de infrastructura." Intr-o interventie absolut fermecatoare, care a tradat pana subtire a unui intelectual sclipitor, prof. univ. Marcel Tolcea a insistat asupra procesului de disolutie a societatii romanesti: "arta nu e un domeniu privilegiat. Avem nevoie de o institutie a mecenatului. Trebuie sa ne gandim la un cuvant-cheie, solidaritate, care ne conduce la un alt concept, reputatie. Avem nevoie de oameni care sa faca asta. Trebuie sa asezam laolalta valorile economice si valorile culturale. Acestea din urma nu aduc bani imediat, dar au o aura. O mai buna definitie a conceptului de brand ar fi sintagma-ne mandrim cu ceva. Banatul are cu ce. Interculturalitatea, revolutia, buna convietuire sunt fenomene care nu se impun, se constata." Georgica Cornu, presedintele C.C.I.A. Timisoara a tinut sa fie cel care infige steagul victoriei in pamantul vrajmasului, dupa razboiul taios al argumentelor anti-criza: "l-am convins pe domnul Talpos ca statul e in toate. Romania nu are infrastructura, si nu vorbesc aici doar de cea rutiera, ci si despre canalizare, sanatate etc. Aici investeste statul, nu privatul. Eu cred ca statul are nevoie de un mediu de afaceri solid. Economia de piata in Romania este la inceput, multe firme, spre exemplu, nu prezinta la licitatii eligibilitate tehnica, adica experienta. Au venit firme de afara cu doi oameni si un laptop Au avut o documentatie serioasa si au luat banii, iar firmele romanesti lucreaza acum pentru ei. Cred ca a sosit timpul ca intreg mediul de afaceri sa fie solidar. Problemele sunt grave. Trebuie sa gandim o strategie si pentru 50 de ani, nu doar pentru ziua de maine. Reactiile autoritatilor sunt slabe, asistam numai la scandaluri la televizor. Iti vine sa-ti iei o sfoara si sa te spanzuri." Mereu alert si glumet, moderatorul Radu Soviani l-a intrebat pe presedintele C.C.I.A.T. daca e vorba cumva de o sfoara importata. Referitor la imprumutul F.M.I., rectorul Talpos a precizat ca "trebuie sa ne imprumutam. Romania are o capacitate de indatorare nesaturata. Problema e pentru ce vom folosi banii. Trebuie sa facem investitii in infrastructura, nu in salariile bugetarilor." Presedintele C.C.I.A.T. a completat ca "nu trebuie sa ne fie frica de F.M.I., trebuie sa invatam sa mergem, ca un copil. Deficitul a fost facut de consum si de pomeni electorale, nu de investitori. Pana la aceasta criza, am avut o criza de personal, toata lumea vroia sa lucreze la stat, pentru ca la stat sunt rigori. Bancile s-au jucat cu banii, au dat credite aiurea. De altfel, romanul nu are o educatie a creditului." Rectorul Nicolae Robu a replicat: "sunt multe firme care au un manageriat deficitar, nu sunt partizanul non-performantei. Firmele care nu performeaza, trebuie sa dea faliment. E valabil dictonul "cine esueaza in planificare, isi planifica esecul". Mi se pare o prostie sa spunem, peste noapte, ca avem nevoie de 20 miliarde de dolari. Unde e responsabilitatea civica? Pana acum un an nu aveam nevoie de bani imprumutati. Dezinformarea e una dintre solutii in mintea unora. Educatia e deficitara, invatamantul trebuie orientat spre valori, spre creativitate si spirit de initiativa." Nici Constantin Ostaficiuc, presedintele Consiliului Judetean Timis nu s-a ferit de cuvinte aspre: "criza e un subiect la ordinea zilei, dar nu stim cat de bine il intelegem. Am discutat cu partenerii europeni la Praga si vreau sa va spun ca ingrijorarea in lumea lor e mai mare decat la noi. Retineti, economia din Occident nu a resimtit ce am resimtit noi in ultimii cincizeci de ani. Judetul Timis a resimtit efectul crizei, incepand cu luna septembrie 2008. Acum, insa, vine reculul. In ultimele luni nu am avut nici o investitie. La inceputul lunii martie, am intrat in discutie cu trei investitori, care vor sa-si transfere activitatile la noi. Am spus la Praga ca pentru judetul Timis solutia e infrastructura. Asa se poate rezolva problema fortei de munca. Povestea cu fondurile europene e ampla, trebie sa recunosc ca e lovita de o birocratie incredibila. Am avut licitatii inca din iunie 2008, care s-au aprobat doar acum."

     OSCAR DIRLEV